1. Transferul contributiilor de asigurari sociale de la angajator la angajati

Introdusa la 1 ianuarie 2018, masura a produs atata emotie negativa in mediul de afaceri si in randul salariatilor si nici pana astazi nu cunoastem care au fost adevaratele motive ale aparitiei acestei modificari in Codul fiscal.

Pe langa faptul ca a bulversat legea fiscala de baza, a produs si alte efecte cel putin ciudate, cum ar fi:

    • haosul creat si discutiile interminabile pe seama majorarilor salariale, astfel incat angajatii sa ramana cu acelasi salariu net;
    • afectarea salariilor obtinute si a contributiilor pe care le datorau cei angajati cu program redus sau in domeniul I.T, fiind necesare o serie de corectii la corectii;
    • problemele si interpretarile incalcite pe care le-a generat aparitia declaratiei ,,600’’;
    • intrarea contributiilor sociale, cu exceptia celei asiguratorie pentru munca, in sfera obligatiilor fiscale cu regim de retinere la sursa, aspru sanctionate de Codul de procedura fiscala, in caz de neachitare.
 

    2. Plata defalcata a taxei pe valoarea adaugata (,,split TVA’’)

Intrucat prima selectie a firmelor care au intrat obligatoriu in sistemul platii defalcate a avut loc la 1 martie 2018, aceasta masura o mai putem numi si ,,ghiocelul primaverii’’.

Cu aceasta data au aplicat sistemul de plata defalcata a taxei pe valoarea adaugata, firmele platitoare de TVA care inregistrau datorii catre bugetul statului la sfarsitul anului 2017 si care nu au reusit sa le achite pana la 31 ianuarie.

Suparare mare pentru societatile care intra in acest mecanism, bucurie pentru cele care scapa, dar aceasta bucurie poate fi de scurta durata, intrucat permanent se vor afla sub amenintarea splitului de TVA, fiind nevoite sa-si achite taxa pe valoarea adaugata declarata in maxim 60 de zile lucratoare de la scadenta.

Procedura destul de greoaie pentru firmele care intra in acest sistem, intrucat nu pot dispune dupa bunul plac de sumele colectate in contul distinct de TVA, dar si pentru cele care intra in relatii comerciale cu astfel de companii, fiind nevoite sa verifice la fiecare plata efectuata catre furnizori daca acestia aplica sau nu split TVA.

De asemenea, masura afecteaza firmele aflate in stadiul de insolventa, ale caror   probleme financiare se amplifica prin intrarea in sistemul split TVA.
 

    3. Obligativitatea dotarii cu aparate de marcat cu jurnal electronic

Masura dotarii cu noile aparate de marcat a creat panica in randul contribuabililor, mai ales din cauza faptului ca incepand cu 1 septembrie 2018 se pot aplica sanctiunile destul de usturatoare pentru contribuabilii mari si mijlocii care nu se doteaza cu noile aparate, iar cu 1noiembrie pentru restul de contribuabili.

Problemele au aparut din cauza numarului mic de distribuitori autorizati raportat la un numar mare de contribuabili obligati sa se doteze cu noile aparate (circa 800.000). Procesele de implementare a noilor aparate de marcat, respectiv autorizarea distribuitorilor, productia noilor modele de aparate de marcat, aprovizionarea distribuitorilor, achizitia aparatelor de marcat si fiscalizarea acestora, sunt consumatoare de timp.

De asemenea, declaratiile care trebuie depuse in legatura cu aparatele de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic, au generat o serie de erori de validare, dificil de identificat astfel incat sa se poata corecta, afectand mult timpul de lucru al contabililor.

Nu in ultimul rand, trebuie sa luam in considerare reticenta, starea de neliniste si teama manifestata de contribuabili atunci cand vine vorba de obligatia dotarii cu aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic, avand ca motivatie suportarea unor impozite si contributii mai mari fata de cele actuale.

SURSA: contabilul.manager.ro