1. Repartizarea de dividende in avans

Imediat dupa inchiderea rezultatelor fiscale ale trimestrului 3 al acestui an, firmele au avut posibilitatea de a distribui dividende din profitul contabil net inregistrat la data de 30 septembrie.  

Prin Legea privind distribuirea in avans, dorinta actionarilor de a retrage de mai multe ori pe an bani din casieria firmei pe care o finanteaza, a devenit realitate.

Aceasta lege le da posibilitatea firmelor sa distribuie dividende trimestrial, nu doar o data pe an, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale – asa cum era pana la adoptarea legii. Sub forma de dividende, actionarii pot scoate bani din casierie de mai multe ori, dar in limita profitului net contabil realizat in trimestrul respectiv .

O lege demult asteptata de patroni, prin care acestia au posibilitatea sa culeaga roadele capitalului investit in firme, de mai multe ori pe an, asa si cum angajatii unei societati comerciale primesc lunar salariul pentru activitatea depusa in luna precedenta, ci nu o data pe an.
 

          2. Reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%

   Masura se aplica de la 1 ianuarie 2018 si aduce avantaje financiare atat pentru contribuabilii persoane fizice prin sporirea venitului net cat si pentru firmele care retin impozitul pe venit la sursa si care au declarat si platit la bugetul de stat sume mai mici.

Practic, aceasta masura legislativa se refera la reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru urmatoarele categorii de persoane: salariati, pensionari, persoane fizice autorizate, persoane fizice care obtin venituri din drepturi de autor si cabinete individuale (ex. avocati, medici, notari) etc.
 

    3.  Eliminarea declaratiei ,,600’’ privind impozitul pe venit si contributiile sociale

   Rasuflam usurati ca urmare aparitiei declaratiei unice (numita initial declaratia ,,212’’), declaratie care i-a luat locul faimoasei ,,600’’ – cea care generase o nemultumire generala in randul contribuabililor persoane fizice care obtin venituri din activitati independente, intrucat avea ca principiu fiscal plata de contributii sociale in anul 2018 in functie de veniturile realizate in anul anterior, ci nu in functie de veniturile estimate a se realiza anul acesta.

Astfel, contribuabilul va cunoaste dinainte ce are de plata, fara interventia organului fiscal, intrucat baza de impozitare o va constitui veniturile estimate de el, nu va mai plati impozite anticipate, iar administratiile fiscale vor scapa de povara primirii si gestionarii unei multitudini de declaratii fiscale, de acum avand de prelucrat o singura declaratie. Astfel, prin comasarea unor formulare fiscale se diminueaza si costurilor administrative legate de procesarea declaratiilor.
 

Cele mai controversate masuri legislative
 

          1. Introducerea cotei reduse de TVA la serviciile de restaurant si catering

Incepand cu luna noiembrie a acestui an, Codul fiscal prevede extinderea cotei reduse de 5% a taxei pe valoarea adaugata, care se va aplica si pentru serviciile de restaurant si catering, cu exceptia bauturilor alcoolice, altele decat berea la draft.

Alaturi de aceste servicii cota redusa de T.V.A. devine aplicabila si asupra dreptului de utilizare a facilitatilor sportive, cazarii in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, precum si asupra serviciilor constand in permiterea accesului la balciuri, parcuri de distractii si parcuri recreative.    

Inca de la aparitia ordonantei de urgenta care a introdus aceasta masura in Codul fiscal, numeroase intrebari au aparut pe marginea cotei reduse, toata lumea asteptand de la A.N.A.F. instructiuni care sa lamureasca multitudinea de controverse.
Ambiguitatile din cuprinsul normelor de aplicare a reglementarilor din Codul fiscal referitoare la extinderea cotei reduse de TVA vizeaza in principal definirea serviciilor de restaurant sau catering pentru care se poate aplica cota redusa.  
 

    2.  Modificarile la legea insolventei

 Se pare ca odata cu publicarea in Monitorul oficial din 2 octombrie 2018 a ordonantei care modifica legea insolventei, statul se vede deja principalul castigator al promovarii acestui act normativ, de notorietate fiind nemultumirea permanenta manifestata de reprezentantii ANAF in legatura cu incasarile la buget de la firmele aflate in stadiul de insolventa.

Masura esentiala in jurul careia graviteaza si celelalte modificari din ordonanta este aceea potrivit careia, in cazul cererilor de deschidere a procedurii de insolventa formulate de debitori, cuantumul creantelor bugetare trebuie sa fie mai mic de 50% din totalul declarat al creantelor debitorului la data deschiderii procedurii. Motivatia acestei masuri este de a preveni intrarea in insolventa a unor debitori in scopul de a se sustrage de la plata obligatiilor datorate bugetului de stat.   

Tot in acest context, lipsa notificarii organului fiscal cu privire la declansarea insolventei atrage respingerea cererii de deschidere a procedurii. Prin aceasta masura statul urmareste sa amplifice rolul pe care trebuie sa-l ocupe ANAF in procedura de reorganizare si faliment a firmelor, plecand de la premisa ca multe dosare de insolventa au ca obiectiv evitarea platii unor obligatii fiscale suplimentare, precum si accesorii (dobanzi, penalitati de intarziere, penalitati de nedeclarare sau declarare eronata), ca urmare a nedepunerii declaratiilor fiscale sau depunerii de declaratii cu sume eronate.
 

    3.   Limitarea cheltuielilor cu dobanzile pentru imprumuturi de la intreprinderi asociate

Se abroga actuala procedura privind deductibilitatea limitata a cheltuielii cu dobanzile pentru imprumuturile de la alte entitati si se transpun prevederile din directiva pentru limitarea deductibilitatii limitate a cheltuielilor cu dobanzile si alte costuri de indatorare, fata de intreprinderi asociate.

In esenta, cheltuielile cu dobanzile fata de imprumuturi de la intreprinderi asociate sunt deductibile limitat, intr-o suma de maxim 200.000 euro. Daca costul indatorarii este mai mare de 200.000 euro, atunci acestea sunt deductibile limitat in procentul de 10% din diferenta intre veniturile si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale indatorarii si sumele deductibile reprezentand amortizarea fiscala.
 

   Cele mai asteptate modificari in anul 2019
 

        1.  Eliminarea procedurii ,,Split TVA’’

Inca de la inceputurile sale, mecanismul platii defalcate a TVA a fost aspru criticat atat de mediul de afaceri cat si de consultantii fiscali, pe motiv ca ingreuneaza tranzactiile intre firme, afecteaza cash-flow-ul acestora, putand duce la blocaje in economie sau chiar la faliment in cazul firmelor mici. Nu mai vorbim de efectele negative ale acestei proceduri pentru firmele aflate in insolventa, deja lovite in plin de procedura judiciara destul de complicata si de dificultatile financiare cu care se confrunta.

Comisia Europeana a decis in data  de 8 noiembrie 2018, respingerea cererii de derogare in vederea aplicarii mecanismului de plata defalcata a TVA inaintata de Romania. Prin aceasta actiune, autoritatile europene isi manifesta ingrijorarea referitoare la nerespectarea principiului proportionalitatii si compatibilitatii cu Tratatul de Aderare, considerand acest mecanism ca fiind contrar atat prevederilor Directivei Europene de TVA cat si libertatii furnizarii de servicii.
 

    2. Reasezarea articolelor in Codul fiscal si Codul de procedura fiscala

Avand in vedere numeroasele modificari si peticiri efectuate in cele doua acte normative, se impune o reasezare a acestor modificari intr-o forma consolidata, astfel incat atunci cand cautam modul de rezolvare a unei spete fiscale sa nu mai vin nevoiti sa parcurgem atat de multe articole, alineate sau puncte din norme metodologice.

    
    3. Consolidarea fiscala a profiturilor si a pierderilor companiilor care fac parte din acelasi grup

Consolidarea fiscala ar viza companiile care fac parte din cadrul unui grup, pentru care se propune o masura favorabila acestor firme.

     Pe scurt, propunerea legislativa inseamna ca daca intr-un grup o firma obtine profit, iar alta pierdere, se va plati un impozit pe profit rezultat din aplicarea cotei de 16% la diferenta dintre profit si pierdere, rezultand astfel o suma mai mica de plata la buget.

SURSA: Contabilul.ro